Jurnal de călătorie Amman (Iordania) 1

Mi-am dorit o vacanţă în Iordania şi iata-mă ajuns aici. De joi seară am plecat spre Iordania, mai precis în Amman. Pentru moment. ![]()
M-am gândit, ca pentru prima dată să ţin un mic jurnal de călătorie.
Aşa că, voi încerca. Şi aşa vor ştii şi familia mea şi prietenii ce fac şi pe unde sunt. Sunt bine şi mă bucur că sunt aici.

Ieri, vineri m-am trezit destul de devreme (10.00) deşi mă culcasem abia pe la 4 dimineaţa. Mama lui Omar, prietenul meu iordanian, mi-a pregătit primul meu mic dejun arăbesc. Cu humus, fateh, labneh, zatar, falafel, fried cheese care au fosti foarte bune. Am stat apoi şi am socializat cu întreaga familie a lui Omar. Şi zic întreaga familie pentru că e mare: părinţii (Mohamad şi Amneh), trei surori (Rana, Maha, Ruba) şi un frate (Hani), plus doi nepoţi (Zaina şi Omar).
S-au purtat şi se poartă foarte frumos şi înţelegător cu mine. Sunt oameni sinceri, corecţi şi buni. Nu aveam cum să fie altfel cunoscându-l pe Omar. Sunt nişte oameni minunaţi, deşi foarte diferiţi de noi ca cultură. Dar îţi voi zice mai multe despre tradiţiile lor pe parcursul şederii mele aici.

Unchiul Omar cu Omar Junior
După-amiaza am plecat cu toţii la un mall unde am mâncat tot arăbeşte. Restaurantul a fost unul foarte elegant, iar mâncarea… m-am lins pe degete.
După care eu şi Omar am rămas prin mall, la magazine. Ne-am cumpărat diverse lucruri, plus cartele de telefon cu număr de Iordania.

Ce era şi încă este foarte ciudat pentru mine este îmbrăcămintea (tradiţională) a celor din Arabia Saudită. Femeile sunt acoperite complet în negru, inclusiv faţa cu voal. Bărbaţii poartă pe cap un turban alb sau alb cu roşu dintr-o pânză foarte subţire. În rest, sunt îmbrăcaţi, cum am spune noi, într-o cămaşă foarte lungă (până la glezne) albă. M-aş uita mai mult cum sunt îmbrăcate şi femeile şi cum sunt îmbrăcaţi bărbaţii dar Omar îmi zice că nu este frumos, că se vor supăra şi că pot reacţiona nasol. Asta pentru că şi eu mă uit insistentă. Însă chiar sunt fascinat de cum sunt ei îmbrăcaţi.

Nepoţii Omar şi Zaina
Peste două zile sunt invitat la sora cea mică a lui Omar la nuntă. Mă gândeam să îmi cumpăr un costum tradiţional, aşa cum poartă cei din Arabia Saudită şi să merg aşa la nuntă. Numai că atât surorile lui Omar cât şi el mi-a spus că voi fi singurul îmbrăcat aşa şi că toată lumea va râde de mine. Prin urmare am să merg cu costumul pe care mi l-am luat înainte să plec din ţară, de la Zara, cu discountul făcut de Narcisa. ![]()
Rupţi de picioare şi de oboseală, eu şi Omar, ne-am petrecut seara spre miezul nopţii o pe o terasă suspendată unde am fumat narghilea cu gust de struguri.













Genial
))…din ce vad eu te mulezi perfect pe traditiile si obiceiurile…si mai ales pe mancarea de acolo
)…tot asa:)
Puuup
Ce decor frumos in prima poza! Si mancarea pare foarte… speciala. Copiii sunt tare draguti
imi place foarte mult jurnalul tau am fost si eu opt zile in amman si de abea astept sa ma intorc iar acolo ;sunt de aceeasi parere ca si tine ca sunt n
iste oameni cu bratele mereu deschise .
ma bucur ca ti-am gasit acest jurnal poate incerc sa-mi fac si eu unul.As vrea ca toata lumea sa-i priveasca asa ca si noi sa nu mai vb asa urit de arabi fiindca sunt niste oameni deosebiti!!!!!!!MULTUMESC FRUMOS!
@Subtirelu Georgeta Corina: Ma bucur ca esti fascinata de lumea araba si ca ti-a placut micul meu jurnal.
Astept impresiile tale de acolo.
superr si eu as vrea sa mergg:X:X: